Cum transformi o minoritate în comunitate?


Ei, mi-am răsucit, torsionat și torturat multe argumente prin online zilele ăstea pe niște grupuri destul de dubioase cu membrii homofobi dornici de vărsare de sânge și linșaj media.
Iubire, prietenie, egalitate și toleranțã. Acestea sunt pilonii pe care poți construi.
Nu poți forma o comunitate dacă nu responsabilizezi oamenii ce vor să se integreze în ea.

image

Foto: abc.net

Minoritatea LGBTQ+, comunitatea MozaiQ, TransForm, și lobby wannabe Asociația Accept

Eu rãmân la veșnica mea problemã, și anume aia de a afla cu aproximare indulgentă, câți oameni fac parte din minoritatea LGBTQ+.
De ce?
Pentru mine și un politician este simplu.
De fapt numerele contează.
Dacă suntem 5.000 de oameni, în ochii statului reprezintă o cantitate neglijabilã de care se poate descotorosi la cererea expresă a peste 3.000.000 de alegători pentru că asta le-ar asigura viitorul în clasa politică.
Dacă numărul ajunge la 500.000 de alegători, parte din minoritatea LGBTQ+ situația se schimbã radical.
Politicienii sau mai corect, Parlamentul este cel ce face legile acestei țări, iar o majoritate parlamentarã fie îți poate interzice, fie îți acordă recunoașterea drepturilor.
Un Guvern a fost răsturnat cu 20.000 de protestatari.
Masele compacte distrug mai ușor prejudecățile decât un almanah educativ pentru că trăim într-o societate în care peste 45% din populația țării este ANALFABETĂ FUNCȚIONAL.
Și cum aflăm câți suntem?
Pentru „geniile” din asociații și ONG-uri nu prea există soluții și nu prea gãsesc important să ia legătura cu membrii minorității.
Trebuie ca Guvernul să ne accepte, la fel și Parlamentul plus societatea plină de moravuri pudibombastice pițipobeze.
Frățiorii și surioarele mele, NIMENI nu o să se schimbe pentru că AȘA TREBUIE și pentru că așa este democratic.
Singura metodã prin care poți schimba un om este prin EDUCAȚIE!
Nu îi impune cu pula sau cu rahatul. Vino cu argumente. Prezintă-te la raport. Ajutã-l să te înțeleagã. Învațã-l, arată-i că ești UTIL, NECESAR. Spune-i că NU există diferențe între un heterosexual și un homosexual.
Schimbă-i modul în care te percepe, argumentat, constant și logic.
Știu, este greu, obositor, un proces al naibii de dureros, dar așa câștigăm ALIAȚI, care la rândul lor, vor convinge pe alții de ce au descoperit.
Așa se schimbă o majoritate.
Revenind la membrii și la numărul lor, există instrumente simple, destul de rapide, prin care poți afla câți membrii ai într-o minoritate și modul în care îi poți contacta.
Înființați o platformã online, protejatã, în care un om își poate introduce adresa de domiciliu, numele complet, vârsta, adresa de email, orientarea sexualã, profesia, numere de telefon.
Puteți face asta și cu activiștii și aliații.
Dar stai, nu avem fonduri. Toate sunt direcționate pe lobby inutil și ineficace, dovadă verdictul CCR în cazul inițiativei cetățenești de a interzice posibilitatea legalizării cãsătoriei între persoanele de același sex și a „amânării” în cazul recunoașterii căsãtoriei în cazul Coman și Hamilton, în mod sigur, verdict nefavorabil ce va fi dat mai prin toamnă.
De ce?
Pentru că singurul ONG ce se ocupã de lobby și advocacy pro-LGBTQ+, nu a făcut lobby aici, în România, ci la Bruxelles.
Nu avem timp de reconstrucția unei comunități care să nu fie bazatã exclusiv pe orientarea sexuală, dar putem să ne plângem continuu de ceea ce nu avem.
Nu suntem recunoscuți de lege.
Nu existăm în spațiul public.
Heterosexualii ne consideră niște scursuri ale societății ce trebuiesc izolate discreționar în dormitor.
Avem un Guvern ce ne consideră IMORALI.
Asta-i începutul.
O să mai scriu despre idei de proiecte, despre societate, despre politicieni și Guvern.
Până atunci, câți oameni poți schimba pentru noi toți, pentru cel ce primește pumni în bot și pentru privilegiatul ignorant?

Publicat de pe WordPress pentru Android