TDoR: Discriminarea ucide


Astãzi, minoritatea LGBTQ+ își plânge eroii. Transgender sau homosexual, lesbianã sau bisexual, cu toții suntem judecați pentru cã suntem etichetați ca diferiți, iubim „altfel”. În Turcia,  activista transgender, Hande Kader , a fost ucisă în cel mai barbar mod cu putiință fãrã a avea dreptul sã se apere, alături de ea, încã 310 oameni au avut aceeași soartã. Mâine poți să fii tu agresat/ ucis, sau eu, pentru cã așa se manifestă ura și este îndreptățitã de idealul morbid al iubirii unui zeu.


Sã fii transgender în România este un calvar. Nu existã recunoaștere din partea statului, în etapa tranziției, medicația hormonală în cazul unui bărbat transgender sau a unei femei trans, nu este asigurată sau subvenționată de stat iar monitorizarea stării de sãnãtate este extraordinar de costisitoare, intervențiile chirurgicale pentru schimbarea sexului reprezintă și azi un taboo în mentalitatea cadrelor medicale, etapa de tranziție juridicã vine ca un coșmar pentru că o persoanã transgender se poate confrunta în multe cazuri, cu ura și proasta informare a oamenilor care intrã în contact cu ei, au factor decizional în unele situații (psihiatru, procuror, medic legist)  și astfel sunt expuși unui repetat abuz din partea acestora doar pentru a-și impune privilegiul cisgender.
În contextul actual, când minoritatea LGBTQ+  este atacatã de toate cultele din România unite sub umbrela homofobã a Coaliției și a unui sprijin politic fãrã precedent, membrii acesteia uitã cã mai existã și altceva în afarã de lesbiene, gay și bisexuali. Unii sunt transfobi, alții ignoră complet problema și caută să se eschiveze. În lupta peentru drepturi egale, prietenii transgender participă activ și speră că într-o zi, legile antidiscriminare, îi vor include iar statul le va recunoaște mai ușor tranziția și va facilita procesul juridic și medical pentru a obține ceea ce își doresc, identitate socială.

Organizațiile non-guvernamentale sunt singurele la care poți apela pentru a obține ajutor garantat dacã vrei sã începi procesul de tranziție, dar acestea îți oferă un suport limitat din cauza finanțării insuficiente dar și a politicilor asociației respective. 

Asociația TRANSform este singura ce luptă exclusiv pentru a obține drepturi și vizibilitate pentru toate persoanele transgender. Au început prin a construi un cadru comunitar prin grupuri de suport ce își îndreptau atenția pe experiența și nevoile expuse de persoane transgender în cursul diferitelor etape tranziționale. Acum, consilierea psihologică și suportul moral sunt oferite gratuit, gãsiți un registru cu medici responsabil, ce tratează toate problemele fãrã să vã judece și îndrumări pentru asistență juridicã de specialitate.

„TRANSform este un grup de initiativa cu personalitate juridica al comunitatii transgender din Romania. Grupul a luat fiinta in 2013 si functioneaza pe principii anarhiste unde fiecare membru este liber sa-si manifeste solidaritatea fata de miscarea trans asa cum se simte cel mai confortabil atata timp cat valorile comune sunt respectate. Membrii TRANSform cred ca nu exista un singur model de activism civic si de aceea incurajam orice forma de implicare ce are ca scop binele si bunastarea persoanelor transgender si non-bianare.

Misiunea grupului e aceea de a invinge prejudecatile sociale si de a construi un mediu in care persoanele din comunitate sa se simta in siguranta beneficiind totodata de toate drepturile cetatenesti.” Sasha Ichim, președinte TRANSform

„MozaiQ este trans, la fel cum este orice altă literă din LGBTQIA+. Avem numeroși membri trans, colaborăm cu TRANSform, atât pe tema proiectului „The House – Centru Comunitar LGBT+”, cât și pe campania de la alegerile parlamentare, pe 19 noiembrie am organizat împreună un marș. Este excepțională mobilizarea comunității trans în chestiunea Coaliției pentru Familie. Avem nuclee comunitare atât în București, cât și în afara capitalei. Sper, personal, sã pot documenta cândva toate aceste lucruri. Comunic zilnic și lucrez zilnic cu oameni transgender de excepție. Dincolo de această solidarizare, cred că proiectul centrului comunitar este unul adresat și persoanelor trans, sper să ne iasă. Mai apoi, cred în continuare că legislația trans este o rușine în Romania și trebuie în continuare lucrat. Poate nu pare o prioritate acum, în aceste timpuri, dar cred că trebuie lucrat în paralel. Trebuie făcutã și o conferință care să aducă împreună endocrinologi, psihiatri, medici, psihologi, activiști, decidenții politici, comunitatea trans, pentru a discuta cu cărțile pe masă chestiunea trans. Trebuie dezvoltate canalele de comunicare ale comunitãții trans, cum ar fi Transgender Magazine. Trebuie acordatã asistențã continuă persoanelor din comunitatea transgender care se confruntă zilnic cu atât de multe probleme. Spuneam și mai sus, trebuie documentată experiența trans, făcute rapoarte, studii, sondaje în comunitate. Ar fi atât de multe de făcut, resurse sunt puține și cred că puterea stă în oamenii acestia care îmi demonstreazã zilnic că rezistã eroic zilnic într-o societate atât de transfobă.” -Vlad L. Vișki, președinte MozaiQ
 „Când asociația a fost înființată, homosexualitatea era încă incriminată și persoanele din comunitate puteau face până la 5 ani de închisoare datorită orientării lor sexuale. În aceste condiții, ACCEPT s-a înființat ca organizație de drepturile omului, având specific în misiunea protejarea și promovarea drepturilor LGBT în baza tuturor standardelor, la nivel internațional și european, care garantau aceleași drepturi și libertăți pentru toți oamenii. Trebuie să luam în considerare și faptul că, la acel moment, ni s-a părut fundamental ca ACCEPT să nu fie o organizație în care membri să aparțină exclusiv comunității, ci ne-am dorit să cream un dialog și să ne găsim aliați printre persoane heterosexuale și cisgender, care pot avea o contribuție semnificativă în lumina activității lor de zi cu zi. De aceea, ACCEPT nu a plecat niciodată de la premisa că reprezintă comunitatea, ci reprezintă interesele ei și drepturile care ar trebui să existe într-un stat cu adevărat democratic și echitabil față de toți cetățenii lui. 

Nicio asociație, indiferent de premisele de la care e construită, nu poate pretinde că reprezintă o categorie de persoane. Asociațiile se compun din membri și doar pe aceia îi reprezintă. A pretinde contrariul este artificial. În general, într-o democrație funcția de reprezentare a cetățenilor este asigurată de partide politice, în timp ce societatea civilă se coagulează în jurul drepturilor și libertăților fundamentale, a căror respectare o veghează.

În acest context , Asociația ACCEPT își fundamentează stategia de acțiune pe problemele identificate în comunitate. La ACCEPT ajung câteva zeci de persoane pe lună care solicită ajutor juridic, consiliere psihologică, sfaturi și informații – ei ne ajută să identificăm problemele reale cu care se confruntă persoanele din comunitate. Mai mult, ACCEPT derulează studii și cercetări asupra situațiilor de discriminare concrete cu care se confruntă comunitatea – fie că vorbim de sănătate, muncă, educație. Toate aceste studii ne permit o analiză obiectivă a încălcărilor de drepturi și ne permit atât inițierea unor acțiuni concrete pentru a ajuta persoanele din comunitate, cât și acțiuni la nivel macro, pentru adoptarea unor acte normative sau schimbarea unor politici publice.

Printre ariile de intervenție prioritare se regăsesc facilitarea recunoașterii juridice a identității de gen, în prima fază prin clarificarea modului în care legislația privind schimbarea actelor de stare civilă este aplicată de judecători, la momentul în care persoanele trans fac o cerere de schimbare a sexului și CNP-ului în cartea de identitate. Apoi este important ca aceste modificări să fie transpuse și în celelalte documente oficiale pe care o persoană la deține, cum ar fi diplomele de studiu în învățământul preuniversitar și universitar cu numele și genul asumat. La acest moment, Ministerul Educației interzice modificarea numelui pe care a fost emisă o diplomă de studii, ceea ce afectează negativ posibilitatea persoanelor trans de a își găsi un loc de muncă după schimbarea actului de identitate. Trebuie clarificată și procedura prin care o persoană trans, care și-a finalizat tranziția în afara României și a obținut din partea unui alt stat recunoașterea juridică a identității de gen, își poate schimba actele și în țară. Până acum, răspunsul autorităților este diferit – rezumând diferitele cazuri consiliate de noi, există oameni care și-au putut transcrie actele de identitate emise de un alt stat, însă sunt și persoane care au fost refuzate. Scopul final este, evident, facilitarea recunoașterii juridice a identității de gen prin modificarea legislației pentru a crea o procedură simplificată, administrativă, prin care să se poată schimba actele de stare civilă. Procedura se poate baza pe modelele de bune practici deja existente în numeroase state, însă prioritar este ca aceasta să nu fie condiționată de realizarea unor intervenții chirurgicale defintive și, mai ales, de sterilizarea persoanei. Noi ne dorim ca autonomia persoanei să fie recunoscută de stat și ca recunoașterea juridică a identității de gen să nu depindă, pe cât posibil, de tratamente și intervenții medicale, care ar trebui să rămână la latitudinea persoanelor trans.

Marea majoritate a acțiunilor ACCEPT se concentrează pe ideea că, în funcție de domeniu, interesele tuturor membrilor comunității trebuie luate în considerare. Dată fiind diversitatea comunității și resursele limitate pe care le avem, e firesc să nu mulțumim pe toată lumea în același timp. De exemplu, anul trecut am dezvoltat un proiect focusat pe nediscriminarea în educație, proiect în care am analizat inclusiv modul în care persoanele trans sunt percepute, dar și perspectiva elevilor trans, care se confruntă cu un grad extrem de ridicat de hărțuire. Rezultatele acestui studiu, cât și măsuri concrete care pot fi luate pentru a îmbunătăți situația tuturor elevilor LGBT, au fost prezentate în cadrul unui eveniment la care au participat și povestit experiența lor inclusiv elevi trans. Studiul și recomandările au fost, de asemenea, comunicate și Administrației Prezidențiale, ca parte a proiectului România educată, lansat de Președintele Iohannis. 

Rezultatele cercetării și recomandările ACCEPT au fost prezentate în cadrul primei etape a acestui demers și vom continua munca noastră în cadrul următoarelor două etape cu echipa care coordonează România educată, pentru a ne asigura că problemele, nevoile și drepturile tinerilor LGBT la educație de calitate, fără harțuire și discriminare, este respectat.

Acest proiect este doar un exemplu în privința modului în care ACCEPT integrează o componentă trans în proiecte care deservesc întreaga comunitate și promovează drepturile persoanelor LGBT ca drepturi ale omului. Problemele și carențele din România ne determină ca, în majoritatea timpului, să fim nevoiți să demarăm proiecte care nu se concentrează exclusiv pe drepturile, într-un anumit domeniu, dacă vorbim de muncă sau educație, doar ale unui grup din comunitate. Incluziunea pe care o cerem de la societate și de la autorități, ne-am asumat-o și o practicăm și noi în munca noastră.

În schimb, recunoașterea juridică a identității de gen este o nevoie punctuală a comunității trans pe care noi am lucrat în mod constant. În perioada  2009-2014, peste 70 de persoane trans au solicitat ajutorul ACCEPT pentru a obţine mai multe informaţii despre cum îşi pot schimba actele de stare civilă şi pentru a primi asistenţă juridică de la avocatele care colaborează cu ACCEPT. Concret, ACCEPT și ECPI au realizat în 2014 un raport privind recunoașterea juridică a identității de gen în România.

Din experienţa ACCEPT, persoanele trans care pornesc tranziţia juridică (schimbarea actelor) se lovesc de o serie de obstacole care le îngreunează accesul la recunoaşterea juridică a identităţii lor de gen şi care le expun riscului discriminării, stigmatizării şi altor suferinţe. Pornind de la această situaţie, ACCEPT şi ECPI au analizat hotărâri judecătoreşti, legislaţia naţională şi standardele internaţionale de drepturile omului în scopul de a prezenta cadrul legal în care persoanele trans îşi pot schimba actele de stare civilă în România. Această publicaţie se adresează în primul rând juriştilor, magistraţilor şi reprezentanţilor autorităţilor statului care au un rol important în recunoaşterea identităţii de gen a persoanelor trans. De asemenea, publicaţia este utilă pentru persoanele trans şi avocaţii lor care vor să se lămurească asupra cadrului legal românesc privind modificarea actelor de stare civilă. În primul capitol, Situaţia persoanelor trans în România, se prezintă noţiuni specifice experienţei persoanelor trans, se clarifică aspecte legate de tranziţia medicală a persoanelor trans ca etapă distinctă şi independentă de tranziţia juridică şi se trec în revistă obstacolele pe care le întâmpină persoanele trans atât pe parcursul tranziţiei medicale, cât şi a celei juridice. Capitolul II, Procedura de schimbare a menţiunii privind sexul în actele de stare civilă în România, detaliază întregul parcurs prin care persoanele trans pot obţine recunoaşterea juridică a identităţii de gen, atât în procedura judiciară (în faţa instanţei), cât şi în procedura administrativă de schimbare a prenumelui. În plus, se atrage atenţia asupra unor reguli procedurale importante (de exemplu, prezenţa procurorului la proces) şi se discută inclusiv aspecte problematice (de exemplu, rolul IML în recunoaşterea juridică a identităţii de gen). În final, Capitolul III denumit Standarde privind drepturile omului în cazul persoanelor trans trece în revistă şi analizează cele mai importante prevederi europene de hard law şi soft law în ce priveşte apărarea drepturilor omului în cazul persoanelor trans, aplicate temei din acest studiu – recunoaşterea juridică a identităţii de gen a persoanelor trans. Recomandările propuse autorităţilor competente, instituţiilor publice, specialiştilor şi asociaţiilor profesionale vizează îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional astfel încât: persoanele trans să aibă acces mai uşor la recunoaşterea juridică a identităţii de gen; să existe o separare a tranziţiei medicale de tranziţia juridică; să se asigure accesul persoanelor trans la asistenţa medicală pentru tranziţie pe baza unui consimţământ informat; să se pună accentul pe relaţia privată specialist-persoană trans, în locul intervenţiei instituţionale; să se reducă rolul IML; în condiţiile legii actuale, practicile IML să fie puse în acord cu standardele internaţionale de diagnostic şi să fie adaptate în funcţie de etapa tranziţiei în care se află persoana care este subiectul expertizei. 

Cu privire la studiul „Standardele de Îngrijire pentru persoanele transgender” , poate fi publicat? În ce stadiu se aflã?

Studiul există datorită încrederii, curajului şi francheţei tuturor persoanelor trans care au acceptat să ne împărtășească experiențele lor. Aceasta este o publicaţie a Asociaţiei ACCEPT şi a Fundaţiei Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice (ECPI). Irina Niţă (ACCEPT) a coordonat efectuarea interviurilor, strângerea informaţiilor şi a scris primul capitol al publicaţiei, asupra situaţiei persoanelor trans în România. Dana Ududec (ECPI) a scris capitolele II şi III, în care a făcut o analiză a hotărârilor judecătoreşti aflate în arhiva ACCEPT şi a legislaţiei şi jurisprudenţei europene. Iustina Ionescu (ECPI) a conceptualizat studiul şi a supravegheat scrierea lui. Elena Popa (ACCEPT) a ajutat la strângerea informaţiilor. Cristina Iacob (ACCEPT) a realizat interviurile cu persoanele trans şi a contribuit la scrierea Glosarului. 

Recunoaştem în mod special contribuţia Asociaţiei TRANSform, din rândul căreia mai multe persoane trans au acceptat să ne acorde interviuri pentru acest studiu şi să ne împărtăşească recomandările lor pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional.

În vara acestui an, în baza acestor recomandări și a unei noi consultări cu Asociația TRANSform, am facilitat o întâlnire între ACCEPT, TRANSform și  conducerea Ministerului Justiției și am solicitat câteva acțiuni concrete pentru îmbunătățirea imediată a modului în care se realizează recunoașterea identității de gen. Din nefericire, nu există un rezultat concret al întâlnirii, însă vom continua să insistăm pe lângă autorități după formarea unui nou guvern. Reforma în acest domeniu, ca și în altele, se produce pe o durată mai lungă de timp și lipsa resurselor afectează întregul proces. Este necesar ca specialiștii din România, indiferent că discutăm despre domeniul medical sau juridic, să ia contact cu omologii lor din străinătate, care le pot vorbi ca egali din punct de vedere profesional despre modul în care alte țări protejează persoanele trans, pentru a oferi și mai multă substanță argumentelor pe care noi le-am formulat deseori.

Punctual, ACCEPT oferă consiliere psihologică gratuită persoanelor trans și evaluare psihologică în vederea începerii procedurii de recunoaștere juridică a identității de gen cu ajutorul a doi psihologi voluntari, Silvia și Vlad, care colaborează cu noi de la finele anului 2015, respectiv începutul lui 2016. Ei au consiliat și/sau evaluat în jur de 20 de persoane până în acest moment. Serviciul de consiliere este permanent disponibil, și pentru persoane trans, și pentru persoane LGB+, printr-un simplu email la psiholog. În vederea continuării demersului juridic, psihologii pot recomanda persoanelor trans un psihiatru prietenos, care lucrează atât contra cost, în clinica unde își desfășoară activitatea, sau gratuit, printr-o trimitere de la medicul de familie într-o clinică unde există contract cu casa de asigurări de sănătate. La ACCEPT se organizează și un grup de suport pentru comunitatea LGBT, coordonat de Alexa și Claudia, deschis inclusiv persoanelor trans.

La nivel juridic, Asociația ACCEPT are ca și regulă generală prealuarea în mod gratuit a unor cazuri strategice (nu speciale). Diferența dintre un caz strategic și unul de drept comun este că toate cazurile strategice au posibilitatea de a schimba în bine situația întregii comunități, prin a garanta accesul la anumite drepturi. Pentru a vă da doua exemple concrete, ne putem referi la cazul câștigat în vara acestui an la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce ne-am judecat 10 ani cu poliția, apoi statul român pentru faptul că nu au investigat într-un mod real, eficient și în timp util o infracțiune motivată de ură. Dupa Bucharest PRIDE 2006, un grup de 6 tineri au fost atacați în metrou și poliția a încercat să îi descurajeze de la a depune plângere, a ratat investigația și nu a găsit niciun suspect. Ne-am îndreptat, apoi, în instanța din România împotriva poliției, însă judecătorii nu ne-au dat dreptate. Am mers, apoi, mai departe cu cazul la CEDO, unde instanța a decis că autoritățile române, atât timp cât nu iau măsuri concrete pentru a se asigura că infracțiunile motivate de ură sunt investigate eficient și cu seriozitate, mai ales având în vedere gradul de discriminare la care sunt supuse persoanele LGBT, sunt aproape complice infractorilor. Ei bine, în urma acestei decizii colaborăm cu autoritățile din România pentru a îmbunătăți cadrul legal și politicile publice în domeniu, pentru a ne asigura că infracțiunile motivate de ură, inclusiv cele împotriva persoanelor trans, vor fi investigate adecvat și făptații vor fi pedepsiți. România trebuie să vină cu un plan concret de măsuri pentru a combate infracțiunile homofobe și transfobe, ca rezultat al acestui litigiu strategic. Un alt caz strategic, cel al familiei Coman-Hamilton, care este în instanță din 2013, are ca scop final recunoașterea statutului de familie pentru toți cetățenii români care au o relație de parteneriat sau căsătorie legal înregistrată în afara țării. O decizie favorabilă la Curtea Constituțională și, pe termen lung, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau la CEDO, în funcție de parcursul cazului, duce la îmbunătățirea situației unui număr mare de persoane, nu doar a celor doi. 

Din nefericire, cazurile pentru recunoașterea juridică a identității de gen sunt cazuri deschise în instanță în beneficiul unei singure persoane. ACCEPT nu ar putea fizic să onoreze toate solicitările de reprezentare și nu putem trata preferențial doar anumite persoane din comunitatea trans. O altă problemă reală este că persoana trans trebuie să ceară recunoașterea juridică a identității de gen în localitatea de domiciliu, ceea ce înseamnă că reprezentarea în instanță trebuie să fie făcută la nivel local. Cât timp au existat, prin proiecte, fonduri pentru această activitate, am putut plăti avocați care să se ocupe în țară de reprezentare. Însă soluția pe termen lung este crearea unei rețele de avocați care să încerce să reprezinte pro-bono sau cu costuri minimale persoanele trans în instanțe. Aici problema care apare este lipsa sistemică a unei educații de specialitate pe acest subiect, care ar trebui să existe la nivelul facultăților de drept, așa cum se întâmplă în cazul medicilor și psihologilor. Dată fiind această carență sistemică, ACCEPT poate pregăti avocați, însă doar dacă avem resurse pentru a organiza aceste pregătiri, care să acopere în special costuri de deplasare și cazare pentru cei din țară.

Informații despre recunoașterea juridică a identității de gen sau ajutor cu completarea formularelor pentru schimbarea prenumelui pe cale administrativă se acordă, evident, gratuit. Reprezentarea în instanță, însă, se realizează în baza unui contract de reprezentare și asistență juridică între avocat și client – aceasta e o condiție legală. La acest moment, ACCEPT nu dispunde de fonduri pentru a asigura reprezentarea în instanță a persoanelor trans. ACCEPT poate doar oferi informații de contact pentru mai mulți avocați care au reprezentat cu succes în instanță persoane trans.  În schimb, la solicitarea oricărui avocat care reprezintă o persoană trans, putem transmite documente de tipul amicus curiae – prieten al curții – către orice judecător care are pe rol un caz. Acest document conține informații despre situația actuală din România și o argumentație juridică bazată pe drepturile omului și autonomia persoanei prin care solicităm schimbarea actelor de stare civilă fără a apela la procedura IML. 

Cât despre evenimente, încercăm pe cât posibil să intregrăm perspectiva persoanelor trans în evenimentele de advocacy pe care le organizăm.  Credem că ACCEPT, atât timp cât există o organizație pentru drepturile persoanelor trans în România, are rolul de a pune problemele comunității într-un context mai larg și de a găsi aliați în rândul majorității, mai degrabă decât a izola acest subiect.

De exemplu, Patrick Brăila a participat la un eveniment orgizat în cadrul Bucharest PRIDE 2016 de Friedrich-Ebert-Stiftung în România, alături de Coaliția anti-discriminare și ACCEPT, organizație care deține secretariatul acestei Coaliții. Conferința internațională s-a numit Combaterea discriminării și promovarea egalității în Europa – Provocări politice și legislative în România. Evenimentul și-a propus să aducă împreună specialiști din administrația publică, domeniul politic, societatea civilă și mediul corporat, atât din România, cât și din Europa.

În cadrul conferinței am abordat două aspecte importante ale fenomenului discriminării în context românesc și european. În cadrul primei discuții tip panel, intitulată Egalitate reală? Recunoașterea legală și protecția grupurilor vulnerabile în Europa, am abordat problema discrepanțelor legislative în privința protecției familiilor bazate pe cupluri de același sex, dar și la barierele întâmpinate de persoanele trans* în recunoașterea juridică a identității de gen în România. Printre vorbitori s-au numărat PD Dr. Friederike Wapler, Profesoară universitară la Universitatea Frankfurt am Main, care a realizat un studiu juridic pentru Parlamentul German privind protecția familiilor LGB, dar și Gualtiero Michelini, Președintele Rețelei MEDEL – Magistrați Europeni pentru Democrație și Libertate. De asemenea, alături de noi au fost și  Carla Delgado, prima persoană trans aleasă în Parlamentul Regional al Madridului, Karel Fric, Cercetător al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă,  Agenție tripartită a Uniunii Europene, și Csaba Asztalos, Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. În public s-au aflat judecători români, cărora Patrick a avut ocazia să le explice problemele comunității trans. Când un punct de vedere este susținut de mai multe persoane, cu expertize diferite și cu o reputație profesională în domeniul lor de activitate, mesajul este întărit atât de numărul celor prezenți, dar mai ales de profesioalismul lor. De asemenea, în PRIDE am selectat un film documentar proiectat cu suportul Ambasadei Suediei și Centrului Ceh – Just a normal person, pentru a ridica gradul de conștientizare a publicului larg, dar și al persoanelor LGB, asupra identității de gen. Am facilitat, de asemenea, legătura dintre Patrick Brăila și Institutul Francez pentru organizarea premierei Pieptiș la Cinema Elvira Popescu. 

Îmi amintesc, de asemenea, că în 2014 am organizat în parteneriat mai multe evenimente, printre care și conferința Despre iubire, cu orice preț: sexualități și identități în secolul 21, susținută de Andrew Solomon, la UNATC, după un refuz nemotivat din partea Bibliotecii Centrale Universitare.

Important este să vorbim și despre viitor. Pare să fie din ce in ce mai multă nevoie de un grup de suport pentru persoane trans care să răspundă tuturor nevoilor acestora: informare asupra procedurilor juridice, sfatul unui psiholog, dar și suport emoțional din partea comunității. ACCEPT are spațiul, juriștii și psihologii care s-ar putea implica în organizarea unui asemenea grup lunar sau la două săptămâni. Suportul emoțional poate veni doar din rândul acelor persoane din comunitatea trans care își asumă rolul de persoană resursă, uneori mai presus de nevoile lor individuale, așa cum au făcut ani de-a rândul. Nu cred că este nevoie să îi numesc eu aici, întrucât contribuția lor este bine cunoscută și apreciată de comunitate – nu aș vrea să enumăr câteva persoane și să am pretenția că fac o listă exhaustivă. Suntem deschiși să colaborăm cu TRANSform și MozaiQ pentru organizarea acestui grup, în măsura în care și ei îl consideră util. Ne-am dori, de asemenea, să facilităm accesul pe skype sau telefon și pentru acele persoane care nu sunt din București și să colaborăm cu Gender Talk, unde se regăsesc mai mulți oameni care pot sfătui și împărtăși experiențele lor celor care sunt la începutul unui drum și au numeroase întrebări.” Teo Ion-Rotaru, Comunicare, Asociația Accept

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s