Gayview: Istorie sau dejà-vu


Salutare. L-am invitat pe Vlad Levente Vișki, activist și președinte al MozaiQ, sã ne prezinte situația actualã a comunitãții LGBTQ+ din București și cum vede el starea minoritãții din România în timp ce Parlamentul are pe masã proiectul legii parteneriatului civil.



Sursa: Vlad Vișki

Ce reprezintã parteneriatul civil? 


Salut și mulțumesc pentru invitația de a discuta pe diverse teme relevante pentru comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali și trans) din România. Parteneriatul civil este o instituție prin care se acordã anumite drepturi asociate cãsãtoriei cuplurilor gay și heterosexuale. Asta în condițiile în care, Curtea Europeana a Drepturilor Omului obligă statul român sã recunoascã aceste cupluri, într-o formã sau alta.

În ce mãsurã este beneficã o astfel de instituție pentru cuplurile din România? 

Este beneficã în mãsura în care ne uitãm la drepturile pe care le-ar acorda, vorbim despre moștenire, în materie de decizii medicale, pensie de urmaș, libera circulație, violența domesticã, credit bancar. Noi la MozaiQ am fãcut un album care sumarizeazã toate drepturile incluse în actuala formã a legii parteneriatului civil. Din 2001 , am avut atât de puține victorii legislative, o lege a parteneriatului civil ar însemna un semnal extrem de important venit din partea statului român cãtre societate, ar valida comunitatea LGBT+ și ar îndepãrta din stigma asociatã cu orientarea sexualã și idetitatea de gen. Toate acestea se întâmplã ìntr-un context în care, Coaliția pentru Familie „strigã” zilnic cã suntem anormali, bolnavi, pedofili.

De unde vine toatã aceastã opoziție fațã de parteneriatul civil?

Se poate rezuma la faptul cã persoanele heterosexuale nu se simt confortabil știind cã două persoane homosexuale se pot cãsãtori? Este vorba tot de discriminare? 


Eu vãd lucrurile altfel. Trebuie sã privim puțin în urmã, acum șase luni-un an, la nivel de discurs public nu existau voci care sã se declare pentru parteneriatul civil, acum avem chiar conservatori care recunosc necesitatea parteneriatului civil. Dacã schimbarea de discurs public se va traduce în realitate legislativã nu știu, pot doar specula, cert este cã, o recunosc, existã anumite observații venite din mai multe direcții cu privire la forma actualã a legii, este clar, sunt anumite lucruri de clarificat și lacune de acoperit.

Coaliția pentru Familie a introdus în rândul opiniei publice faptul cã instituția cãsãtoriei este naturalã și exclusiv heterosexualã. Este o manipulare pentru a justifica acțiunea lor îndreptatã spre minoritatea LGBTQ+, dar nu vãd oameni care sã le combatã aceastã motivare. Cum aratã acum, la nivel de mobilizare și activism comunitatea din București?

Resursele sunt puține din punct de vedere financiar, însã existã oameni care se implicã, contribuie cu energia și munca lor. Am avut și Luna Istoriei LGBT, cu peste 45 de evenimente, a fost agitație. 

Cât despre Coaliția pentru Familie, ei merg pe o pantã extrem de murdarã, perversã și agresivã. Ei neagã, nu doar drepturile noastre, ci identitatea. Ne povestesc despre conversii gay, despre inexistenta genului, este incredibil. Cred, totuși, cã s-ar putea sã meargã pe un drum greșit, cãci, atunci când te joci cu teorii ale conspirației și informații lipsite de orice valoare științificã, s-ar putea sã te arzi.

Este Biserica principalul oponent în cazul legalizãrii parteneriatului civil?

Sã nu uitãm faptul cã 87% din cetãțeni s-au declarat ortodocși la ultimul recensãmânt. 

Câți susținãtori poate mobiliza cauza LGBTQ+? 

Se tem politicienii de „mânia Domnului” dat fiind cã Biserica este și loc de propagandã?

Nu este vorba doar de Bisericã, însã pare destul de limpede cã este o intersecție de interese conservatoare, inclusiv importate din S.U.A și Rusia, de anumite oportunitãți politice pentru un politician sau altul. Acesta este mediul în care trebuie sã funcționãm, mereu volatil. Și ìn cazul inițiativei Coaliției,  și în cazul parteneriatului civil, teme obligate oarecum de circumstanțe sã meargã pe agenda publicã, împreunã.


Schimbând puțin nota, majoritatea teologilor susțin cã odatã legalizate parteneriatul civil și/sau cãsătoria între persoane de același sex, instituția își pierde sacralitatea și semnificația. Mai existã sacralitate în momentul de fațã sau este unul din multele pretexte servite ca explicații științifice?

Este un argument la fel de valid ca acela cã „vine apocalipsa dupã legalizarea uniunilor dintre persoane de același sex”. Este o metodã simplã și eficace de manipulare.

Dincolo de realitãțile spirituale și decizii ale prelaților BOR, în România se scrie istorie. Parteneriatul civil este pe masã, este dezbãtut în Comisii. Unde ne aflãm și cum aratã discuțiile din interiorul comisiilor?

Ce argumente au deputații?


Se creioneazã niște voci puternice în favoarea parteneriatului civil, deputați și senatori din mai multe partide. Petre Florin Manole (Partidul Social Democrat), Cristina Prunã (Uniunea Salvați România), Adriana Sãftoiu (Partidul Național Liberal) sunt printre cei care s-au exprimat public în favoarea parteneriatului. În acest moment legea se aflã la comisiile de specialitate în Camera Deputaților, și trebuie sã ajungã la comisia de fond, Comisia Juridicã, obligatã sã dea un aviz consultativ plenului Camerei și sã întocmeascã un raport. Comisia pentru Muncã a avizat negativ, la fel și cea pentru Sãnatate și Familie. O victorie de etapã s-a obținut în Comisia pentru Drepturile Omului, unde s-a votat un aviz favorabil. Pare simbolic, însã este bine sã mai primești și vești bune. Deci scorul este 2 la 1. Mai avem o ultimã comisie de specialitate, cea pentru Egalitatea de șanse. Aici lucrurile s-au amânat pânã miercuri. Se pare cã existã sprijin pentru parteneriat și acolo, însã existã ezitãri din partea Uniunii Salvați România. Poate cã și acolo lucrurile pot evolua pozitiv, poate sunt prea optimist, însã este o posibilitate. S-a creat puținã isterie pe facebook în legãturã cu intenția de vot a deputatului Iulian Bulai, însã eu cred cã existã  oameni rezonabili care înțeleg și ascultã argumentele pro și contra. Deciziile le ia fiecare individual, însã ìmi place sã cred cã ele sunt fãcute cu bunã credințã, analizând cât mai multã informație, în funcție și de interesele politice, evident.

O bunã parte a țãrilor europene recunosc într-o formã sau alta statutul civil între persoanele de același sex, ce au înțeles politicienii acelor state și ce refuzã sã înțeleagã și sã vadã politicienii noștrii?

Se poate spune cã nu sunt informați? 


Este ca la șah, fiecare își gândește mutarea într-un mediu complex. Politicului îi este fricã de „poporul conservator”, iar poporul este volatil politicului și așteaptã modernizare și leadership. Însã trebuie subliniat faptul cã și partidele politice, și Parlamentul, și clasa politicã au anumite responsabilitãți față de toți cetãțenii, inclusiv fațã de persoanele LGBT și alte minoritãți. Nu poti sã închizi ochii la 800.000 de cetãțeni (conform ultimului recensãmânt) care trãiesc ani întregi, vieți întregi împreunã și nu sunt cãsãtoriți.

Se folosesc de principiul democrației unde majoritatea dicteazã regula, dar cine trebuie sã protejeze minoritatea?

Cum ai spus, aproape 800.000 de cetãțeni trãiesc în concubinaj, vor accepta parteneriatul civil sau vor rãmâne la fel de detașați?


Principiul protecției minoritãților este sfânt în orice democrație. Fãrã el nu mai avem democrație. Punct.
În cazul celor 800.000 de cetãțeni care trãiesc în familii nerecunoscute legal, este vorba de situații diferite, cazuri diferite, nu existã o „comunitate” a lor, nu au elemente de identitate. Dar sper din suflet cã vor fi cupluri care sã iasã în fațã și sã arate cã problemele cu care ne confruntãm zilnic nu sunt doar ale noastre, cã este absolut necesarã o protecție legalã și cã statul trebuie sã ne respecte ca egali cu toți ceilalți. Plãtim șii noi taxe și avem instrumente democratice de a ne promova cauza. Nu ne lãsãm.

România anului 2017 aduce o situație foarte agitatã pentru minoritatea LGBTQ+, se vor mobiliza mai mult oamenii sau se vor ascunde?



Pentru mulți oameni este posibil ca situația sã fi devenit mai dificilã. Comunitatea trans trece ìn continuare prin momente dificile și cred cã avem o responsabilitate sã vedem cum se pot gãsi soluții pentru un sistem integrat de suport care sã includã consiliere juridicã, psihologicã, grupuri sociale, grupuri de suport, advocacy legislativ, o viziune. În continuare primim la MozaiQ mesaje din întreaga țară, de la diverse persoane LGBT cu probleme diverse. Sărãcia în comunitate este la fel de pregnantã, poate și mai accentuatã. Cazul Alexãi a ajuns public și avem o responsabilitate sã fim solidari cu ea. Problemele personale rãman și țin de discriminarea de zi cu zi, de condițiile sociale, de experiențele fiecãruia. În același timp avem oameni noi care se implicã în mișcarea LGBTQ+, existã interes sporit, se dezvoltã anumite conexiuni sociale extrem de importante. O dozã de optimism combinatã cu mult realism.

Existã nehotãrâți, susținãtori și oameni care se tem să își exprime pãrerile din cauza majoritãții conservatoare, ce mesaj ai pentru ei? 

Momente ca cele prin care trecem acum sunt absolut cruciale pentru viitorul nostru. Unii oameni, aflați în situații dificile economic sau social, este de înțeles cã au o unicã opțiune, invizibilitatea. Alții au comfortul de a alege dacã sã fie out sau nu. Cade pe umerii acestora responsabilitatea unei întregi mișcări. O mișcare care nu are legaturã cu o comunitate imaginatã, ci are legaturã cu statutul nostru ca oameni și cetãțeni în societatea româneascã.
Pentru susținãtori mesajul este extrem de clar: AVEM NEVOIE DE VOI, nevoie de un sprijin masiv, de o asumare mai publicã a suportului pentru comunitatea LGBTQ+. Poate nici mãcar un atașament fațã de LGBT, ci de niște valori democratice fundamentale, libertatea de exprimare, protecția minoritãților, libertatea presei, libertatea ìntrunirilor publice, drepturile sociale ale fiecãrui cetãțean. Suntem ìmpreunã în aceastã societate și vrem cu toții sã construim un sistem mai just, în care, fiecãruia i se oferã oportunitãți egale, indiferent de rasã, etnie, orientare sexualã, identitate de gen, religie, abilitate fizicã sau convingeri politice. Diversitatea și justiția socialã nu pot fi decât plusuri pentru societate.

Ce se va întâmpla dacã inițiativa legislativã a parteneriatului civil v-a trece de Camera Deputatilor?


În acest moment, dacã inițiativa legislativã va fi aprobatã de Camera Deputaților, va merge spre promulgare, nu se ìntoarce ìn Senat, care nu este for decizional. În orice caz, intuim cu toții cã avem niște oameni politici destul de conservatori și poate nu dispuși complet sã își asume o agendã pro-LGBT. Întrebarea este dacã structura de oportunitate politicã  se va schimba în urmatoarele luni pentru a favoriza un vot pro-parteneriat. Putem intui, dar nu putem ghici viitorul.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s