superficialul


toate stările dor așa de tare încât prefer să le îmbib în alcool și să le evapor.

etichetele,

aceste zeghe minunate.

am privit un cățel îndelung,

el abandonat și neiubit

uitat de oameni se pierde pe poteci întunecate,

eu obosit și îndrăgostit mereu de același imaginar,

El.

nu găsesc desfrâul drept eliberarea dn chingile moralității,

nici castitatea, ca asumare a sfințeniei.

rămân întins pe asfaltul ud,

împrăștiat,

simt cum năvălește sângele afară din mine

și inundă bulevardul prăfuit.

atâtea roți au trecut peste mine,

ajută-mă .

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s